03 septembrie, 2012

REVERIE

Motto propriu, insusit si asumat: uneori visez putin, pentru ca data viitoare sa o iau din nou!

Timpul trece si odata cu el si visele neimplinite, care atarna greu in sacul din spatele nostru, in care ducem neimplinirile, frustarile, lacomia, mandria, orgoliul.De ce nu ne comportam natural?
Am ani de zile in care am incercat sa ma educ singur, intr-un mod simplist, dar de bun simt, dar nu am reusit, cat mi-am propus.Atunci cand am plecat la drum, probabil am luat ca reper poporul german.
Mereu avem senzatia ca avem controlul asupra actiunilor noastre si a celor viitoare, dar de fapt suntem ca niste robotei, care cauta neincetat ceva.Cand nu gasim raspunsuri, ne uitam in curtea vecinului, fiindca senzatia e ca acolo e prea multa fericire si acolo gasim raspunsul.
Toti dorim sa fim fericiti si impliniti, iar daca nu reusim e doar fiindca ne dorim tinte prea inalte, adica nu suntem realisti.Avem asteptari mari, dar noi putem duce foarte putin.
Putine persoane au curajul sa recunoasca ca imaginea noastra din oglinda nu este perfecta si foarte, foarte putine persoane mai recunosc ca de obicei gresim si persistam in greseala, doar fiindca ne e mai usor asa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu