Motto propriu, insusit si asumat: unele subiecte oamenii evita de obicei sa le povesteasca!
TABÚ, tabuuri, s. n. Interdicție cu caracter religios, în anumite societăți primitive, aplicată la ceea ce este considerat sacru; interdicție rituală; fig. persoană, lucru despre care nu se discută de teamă.
Nicio inmormantare nu seamana cu alta, din cauza in primul rand al datinilor si obiceiurilor diferite din zonele tarii in care se desfasoara actiunea.
Multi considera evenimentele gen moartea cuiva drag, a unei rude in speta, ceva intim, care se povesteste in familie, durerea si alinarea urmand sa ramana in cerc inchis.
Azi mi-am dat seama cat de importanta este familia extinsa in astfel de momente, unde de altfel reuseste sa adune toti membrii familiei, incepand de la rude de gradul 1 si 2, pana la nasi, cumetri etc.
O parte din arborele meu genealogic s-a inchis azi si din respect pentru ultima mea bunica, nu am sa povestesc prea multe despre acest subiect, fiindca in definitiv chiar si eu il consider un subiect tabu!
In fiecare moment al inchiderii unui arbore genealogic, moare si o bucatica din noi, dar viata merge mai departe si daca reflectiile interiorizate, se termina cu invatarea unor lucruri care conteaza cu adevarat in viata, cu ceva constructiv, atunci consideram ca suntem pe drumul cel bun si fiecare moment delicat din viata are rolul lui primordial, care nu apare decat in astfel de momente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu