Motto propriu, insusit si asumat: daca tu nu crezi in tine, atunci cine crezi ca o va face!
Incep totul printr-un monolog, desi intai m-am gandit la un epilog, inca nu stiu ce sa aleg pentru acest inceput de articol.Star de cinema, star de teatru, star al vietii tale interioare, este o distinctie pe care putem sa ne-o atribuim, atat timp cat ne motiveaza sa ne depasim asteptarile, conditia si de ce nu prejudecatile ca doar atat putem sa facem.
Imi place sa fiu star, atat timp cat nu infirm o realitate care ne incetineste reactiile atunci cand dorim sa facem totul mai repede, mai bine, mai diferit.
Atunci cand asteptarile mele realiste se concretizeaza, pot spune ca am avut dreptate, dar pana atunci sunt in asteptare intr-un continuu monolog, astept sa incep epilogul.
Gandurile mele de astazi sunt o parte din viitor, imaginat de subconstient si continuat de supraconstient intr-o forma adecvata perceptiei proprii despre valori reperate in viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu