Azi platesc tribut soarelui, primaverii si iubirilor apuse.
Azi este despre galben, despre viata aprinsa de dor si magie intr-un cuib rustic.
Azi este despre sentimente care se liciteaza cu galbeni sau cu emotii primitive.
Fiecare zi e un dar de la Dumnezeu si voia lui e implinita prin oameni! Lucreaza ca interiorul tau sa fie curat si linistit si se va reflecta infinit in exterior!
Azi platesc tribut soarelui, primaverii si iubirilor apuse.
Azi este despre galben, despre viata aprinsa de dor si magie intr-un cuib rustic.
Azi este despre sentimente care se liciteaza cu galbeni sau cu emotii primitive.
Ceea ce mi-a lipsit in ultima perioada, este tocmai acea scanteie de autenticitate si sens pe care o gasesti doar atunci cand iti urmezi cu adevarat inima.In goana cotidiana, am pierdut adesea din vedere micile bucurii si momentele care ma conecteaza cu adevarat la esenta mea.
Motto propriu, insusit si asumat: ‘’Fiecare om percepe diferit o realitate, vazul o exprima, auzul o imprima si in final constiinta o suprima, in functie de nivelul de intelegere a fiecaruia!’’
Motto propriu, insusit si asumat: ‘’Fiecare zi e un
dar de la Dumnezeu si voia lui e implinita prin oameni! Lucreaza ca interiorul
tau sa fie curat si linistit si se va reflecta infinit in exterior!’’
''A sti ca nu stii este cea mai mare intelepciune'' -
venim/plecam anonimi/singuri fara sa stim
'' Eu sunt adevarul, calea si viata'' - credinta ta te
va mantui intr-un final
Am credinta ca tot ceea ce fac e corect, deoarece
''nu stiu'', fiindca daca as sti, as proceda corect pentru contopirea cu adevarul,
calea si viata!
Cele mentionate mai sus, sunt prefata cartii ‘’Adevar pentru
eliberarea karmei’’ si reprezinta chintesenta care elibereaza constiinta omului
modern pentru mantuire si aproprierea de suflet (sine).
Tot alergand dupa curcubeie
am uitat sa zambesc,
am uitat sa ma bucur de soare
de mare, de munte, de ciripitul naturii.
Azi m-am oprit din a mai alerga dupa curcubeie
sufletul meu e prea molcom, asezat,
numai poate tine ritmul cu
dorintele, asteptarile celor care vin din exterior,
cu sfaturi, planuri, intentii descumpanite
de propria lor neputinta de a le indeplini!
Imagineaza-ti ca locuiesti in Peninsula Crimeea, ocupata de rusi, esti din Ukraina si trebuie sa pleci din zona cotropita de rusi.
Ramai fara apartament, poate fara banii agonisiti, poate ai 60 de ani si incepi totul de la zero.
E foarte important sa iti gasesti un echilibru in viata si sa fii pregatit sa traiesti oriunde in lumea aceasta, de la orice varsta.Plus valoare, imi dau seama ca nu despre bani e vorba, e vorba despre ce aptitudini ai, ce sanatate mintala ai, despre puterea de a lua-o de la zero.
Timpuri usoare creeaza oameni usori, timpuri grele creeaza oameni maleabili.
Morala acestui mic articol, este ca atitudinea si alegerile din prezent fac omul slab sau puternic de maine.
Lipsa atasamentelor, asteptarilor si acceptarii te face cu siguranta un om mai puternic, care se poate adapta in orice ecosistem.
Daca nu te-ai jucat cand erai copil, o poti face la majoratul batranetii.Niciodata nu e timpul pierdut.
Lucrurile in univers se echilibreaza, armonizeaza, compenseaza, asa ca nu vei scapa nimic.
Fiecare om prinde un timp in care identitatea, functiile, banii, familia, par sa se desprinda din peisaj ca si cum nu ar fi fost niciodata acolo.
Fiecare toamna tarzie, asterne peste chipul tau brazde de tristete, griji, frici care de altfel nu ar fi acolo.
Majoratul batranetii e un laitmotiv al apusului, al unei vieti in care iti faci ordine sa poti pleca impacat spre alte orizonturi, orice ar insemna acest lucru!
Secretul este unul relativ simplu, dar greu de atins de oricine, trebuie sa evoluezi, sa fii o varianta imbunatatita fata de ziua de ieri.
Sa traieste zambind, stiind ca in final totul va fi bine, citind, fiind creativ, autentic, aproape de divin si in echilibru cu universul, interconectat la nivel de energie cu cei din jurul tau.
Indiferent ca pierzi sau castigi, viata este unica si totul este relativ!
Sa ne imaginam centrul mintii noastre si un drum pe care sa il parcurgem pentru a ajunge in interior.
Evident ca pare mai degraba o ascensiune in virtual, unde nu stii ce obstacole intilnesti si daca ajungi cu bine la destinatie, e ca un drum fara harta.
Pentru mine ''ascensiune interioara'' e un laitmotiv al evolutiei, al incercarii, a iesirii din monotonie intr-un mod pur arbitrar si intimplator.
Sunt constient ca oricata imaginatie as avea, o sa vina un moment, in care o sa fiu fata in fata cu sinele meu, fara masti, fara apartenenta, fara identitate, atat de gol, dar in acelasi timp atat de autentic.
Oamenii in general, nu accepta linistea interioara, fug de ea, fiindca evolutia in sine, a insemnat o lupta, sacrificii, dorinte, frustari, un carusel al emotiilor in continua schimbare, nu e loc de liniste, de pace care sa domine un status cotidian dinamic si greu de intuit.
De cinci zile suntem in cos rosu de canicula si singura optiune este obtinerea linistei, ascensiunii interioare in propria constienta!
Motto propriu, insusit si asumat: sunt prezent in moment si zambesc!
Nici o zi nu va mai fi ca azi.Asa ca incerc sa fiu prezent in moment si sa zambesc.
Laitmotivul ''in voia sortii'' este despre voia lui Dumnezeu in tot ceea ne inconjoara.
In jurul nostru e o energie care circula, traim fiecare in propria noastra dimensiune, interiorul nostru se reflecta in exterior precum curcubeul dupa ploaie.
Venim in aceasta lume sa ne implinim destinul si plecam la fel anonimi cum am venit.
Fiecare actiune, activitate nu este decat o lectie pe care trebuie sa ne-o insusim.
Indiferent ce facem, invatam lectii si putem face un singur lucru, putem ''zambi''.
Daca as da o definitie la sintagma ''in voia sortii'' as putea spune ca e o sincronicitate catre serendipitate, o clepsidra care reverbereaza in propria substanta, este o energie interioara a propriului stimul imanent!
Azi platesc tribut soarelui, primaverii si iubirilor apuse. Azi este despre galben, despre viata aprinsa de dor si magie intr-un cuib rusti...