GRATITUDINEA SINELUI

 1. Oamenii in genere, au niveluri diferite de intelegere, exprimare, experimentare si invatare, intelegand acest aspect, iti dai seama ca e jenant sa judeci oamenii.

2. Daca un om te-a ajutat odata in viata, nu poti desconsidera niciodata acea persoana, fiindca singuri de fapt nu putem face nimic.

3. Venim in aceasta lume sa ne amestecam, invatam, ajutam unul pe altul, nu sa intram in competitie pana la moarte.

4. Viata este un dans al cosmologiei, intelegand natura vietii ca pe un dar divin, putem sa ne bucuram dansand intr-un ritm propriu, departe de lumea exterioara.

5. Oricum ai percepe aceasta viata, ai dreptate oricum, orice ai face, timpul trece, asa ca poti fi majoritar vesel sau majoritar trist, e strict alegerea ta!

TOTUL DESPRE YOGA

Yoga inseamna uniune.E uniunea adevarata a oamenilor cu absolutul.

Pentru a invata yoga, atitudinea trebuie sa vina din interiorul tau, ar trebui sa vina din inima.

Yoga este o metoda de a inbunatati omul.Yoga este un proces de autocunoastere si auto-dezvoltare.Yoga este un efort interior la scara larga, pentru a ajunge la moartea partii din noi, nedemna, oarba si mecanica, pentru ca un alt mod de a fi, gandi si simti si de a interactiona poate inflori.Prin Hatha yoga, e o forma impotriva miscarii mecanice, posturile sunt facute pentru a ne reevalua corpul.

Prin controlul corpului dobandim stapanirea mintii incetul cu incetul.Yoga este despre a fi atent aici si acum, incercand sa nu consimti sau sa exprimi emotii negative.

Scopul e sa ajungi la modul in care vezi fara sa fii deranjat si sa nu reactionezi cu atasament sau frica.Ne observam pe noi insine in orice moment sau imprejurare.Incetul cu incetul ne deschidem inimile.Daca ranim pe cineva, ne ranim pe noi insine.

Oricand esti ingrijorat, mintea ta nu functioneaza bine, invata sa respiri profund conform capacitatii de a fi confortabil.

Adevarata pronuntie despre yoga, sanskrit sau pronuntia indiana, este yog.Yog are opt pasi, se numeste Ashtanga yog.Prima este yama care sunt constragerile, Niyama care sunt austeritatile pe care le urmam, Asana care sunt posturile yoghinilor, pranayama e legat de emotii, pratyahara care este retragerea simturilor, dharana este concetrarea, dhayana care este meditatia si apoi samadhi, yog inseamna samadhi.

Deci facem yog sa ajungem la samadhi.Oamenii incep sa creada ca yoga este asana.

Intai trebuie practicata non-violenta fata de ceilalti, dar este non-violenta fata de sine, daca o practicam atunci corpul fizic va fi automat sanatos.

Daca nu urmam cei opt pasi ai yov, yoga va fi cunoastere, dar nu experienta.Daca filozofia nu este clara, gandurile nu sunt clare si emotiile oscileaza nesanatos.

Relatia dintre trup si suflet si orice altceva isi gaseste sensul doar din aceasta focalizare.Yoga te invata sa nu fii o victima a circumstantelor, ci mai degraba un discipol a lor.

Yoga se bazeaza pe tripla disciplina, disciplina etica, disciplina mentala si disciplina dezvoltarii intelepciunii.

Discicplina etica e foarte simpla, daca vrei sa fii fericit si sa-i faci pe altii fericiti, daca nu vrei sa te faca sa suferi, evita pe cat posibil sa faci alte creaturi sa sufere.

Disciplina mintii sau concentrarea inseamna a invata sa dominati, sa stabilizati si sa directionati mintea, printr-o serie de procese, precum meditatia, concentrarea, vizualizarea.

Disciplina intelepciunii, dezvolta discernamantul, sa invatam sa vedem lucrurile cum sunt, nu cum ne dorim sau ne temem sa fie, dincolo de orice interpretari individuale.Cand dezvolti o intelegere lucida, poti discerne intre esential si banal, intre important si accidental si astfel faci actiunea corecta.

Prin yoga obtii elemente de iluminare sau elemente de autodezvoltare, care sunt energie sau efort, atentie constienta, calm, seninatate, multumire interioara, cercetarea realitatii si claritatea.Toate acestea ne permit sa cucerim compasiunea sau non-violenta.

Pranayama este o practica de respiratie constienta, care te ajuta sa iti pastrezi mintea calma.Respiratia iti permite sa accesezi interiorul, pentru a ajunge la adevar, sa te descoperi pe tine insuti.

Fara filozofie, fara valoare morala si etica in viata, yoga nu este completa.

Karma, faci o fapta buna, fara explicatii, fara alte dorinte, asta creeaza libertatea.

Suferinta la oameni, e creata de multe asteptari si multe dorinte, viata devenind prea solicitanta.

Practica yoga spune, ca esti in moment si multumesti.Bucura-te de moment, nu avansa in miscare.Sunt in moment, fara nici o reactie.Asta creeaza libertate in mintea ta.

Dorinta e maya, orbire, ignoranta, Dumnezeu e absenta dorintei, pentru ca voia lui e implinita prin mine.

Yoga inseamna sa controlam corpul fizic, se incepe de la respiratie si sa continua in fiecare celula din corpul nostru.

Gandul este inevitabil, dar gandirea este vitala.

Yoga este o cale de a ajunge la Dumnezeu, uneste sufletul individual cu sufletul universal.

Toti cautam bunastarea, care este de fapt pacea interioara.

Paradocul yoga este ca desi yoghinul cauta yoga, uniunea, nu exista nimic de unit, pentru ca nu a existat niciodata o separare.

Yoga poate definita ca ‘’Observa, zambeste si taci’’. E un exercitiu interesant in aceasta societate care este atat de agitate, ocupata si zgomotoasa.

Termenul de yoga apare in anul 3500 înaintea erei noastre, așadar are o vechime de peste 5000 de ani. In anul 100 I.E.N.  Patanjali a scris Yoga Sutras, sau primul tratat detaliat cu privire la metoda yoga, care cuprinde patru cărți (capitole). Mă voi opri la cea de-a doua carte unde ne detaliază anumite practici pentru a atinge fericirea interioară, dar și abandonarea unei minți agitate, confuze. Astfel, Patanjali a structurat în opt pași bine definiți, aceasta cale de realizare a Sinelui, de a atinge starea de iluminare:

1.     Yama 

2.     Niyama

3.     Asana  – postura

4.     Pranayama – respiratie

5.     Pratyahara – retragerea simțurilor

6.     Dharana- concentrarea mentala

7.     Dhyana – meditatia

8.     Samadhi – starea supra constienta de extaz divin

Primele cinci etape sunt vizibile, considerate a fi exterioare, următoarele țin de latura interioară a ființei noastre.

Yama si Niyama, numite si „Codul moral și etic al yoghinului”, sunt cateva reguli ce țin de autodisciplina. Acestea ne ajuta sa capatam de-a lungul timpului un comportament moderat și  un autocontrol. L-am putea numi poate, un echivalent în yoga al celor 10 porunci din creștinism. 

Yama cuprinde 5 principii după cum urmează 

1.     Ahimsa, sau non-violenta. Sa nu faci rău celor din jur dar nici ție însuți, nici prin fapte, gesturi, dar nici cu gandul sau cuvantul. Aceasta regula mi se pare de foarte bun simt, să respectăm absolut fiecare fiinta de pe acest pamant. Toți suntem egali și fiecare din noi avem dreptul la viata – da chiar și gandacii si mustele.  Dar sa nu ne uităm nici pe noi înșine – mulți dintre noi au ganduri prin care se urăsc sau nu se acceptă pe sine așa cum sunt în acest moment.

2.     Satya, sau non-iluzia. Sau cu alte cuvinte sa avem adevărul în gând, in cuvant si in fapta, sa fim realisti si sa luăm lucrurile exact așa cum sunt ele.

3.     Asteya, sau lipsa lacomiei. Anu ravni la bunul altuia, si de ce nu, a nu invidia pe cel de langa tine pentru ceea ce are el și tu nu.

4.     Brahmacharya,  sau abstinenta. In mare parte se refera la energia sexuala existanta in corpul nostru, care este risipita in mod inutil, dar se poate referi și la a nu folosi aceasta energie pentru a răni pe altcineva. În trecut era interpretată ca o recomandare la celibat.

5.     Aparigraha, sau non posesia. Adică neatasarea de obiecte sau ființe, sa intelegem si sa realizam cu toata fiinta noastra ca nimic din ce este pe acest pamant, nu ne apartine. Cred ca este una din cele mai dificile reguli pentru omul de azi.. Detasarea de tot ce exista în jurul său pare foarte dificila, mai ales în aceasta epoca când omul muncește toata viata pentru a poseda, pentru a castiga lucruri, obiecte scumpe prin care capata notorietate în detrimentul sanatatii (fizice si mentale), renuntand la o viata traita și implinita. Un alt aspect este acela al detasarii de ființe. Este destul de greu sa realizezi ca ființa iubită cu care îți petreci viața nu îti apartine defapt deloc. Sau sa ii spui unei mame ca copilul pe care l-a nascut si crescut cu multă greutate, nu ii aparține. De aceea era recomandat celibatul. 

Niyama – practicile incluse in aceasta etapa sunt de ordin mental, emotional si spiritual.

1.     Saucha, sau curatarea corpului și a minții. Pfff …. greu,  a trebuit sa fie introduse reguli de curatare a corpului – dar ganditi-va ca și noi am invatat sa ne spalam pe fata, pe maini, pe dinti, etc, dar yoghinii au duc aceasta etapa la alt nivel. Curatarea corpului presupune numeroase proceduri, unele ușoare altele mai dificile. Curatarea fetei, pielii, ochilor, dinților dar și a stomacului sau a intestinelor. Aceste proceduri au fost elaborate astfel incat sa mentina corpul sanatos, armonios si de ce nu, frumos pe tot parcursul vieții.

2.     Santosha, sau multumirea. Sa găsim satisfacția în tot ceea ce avem, sa ne bucurăm de lucrurile mici. Sa gasim bucuria si satisfactia în tot ce vine spre noi indiferent dacă este bun sau rău. Să privim cu optimism și încredere, sa invatam și sa evoluam după fiecare etapa, fie ea una placuta sau dificila.

3.     Tapas, sau autocontrolul mental, austeritate, depasirea obstacolelor fizice si mentale prin autoimpunerea unor teluri. Atingerea unor obiective prin impunerea unor reguli care sa ne ajute sa ne autodepasim de fiecare data. Sau modern spus, ieșirea din zona de confort. 

De exemplu: un tapas este atunci cand îmi propun sa nu folosesc comunicarea verbală o anumită perioada, pentru a folosi astfel energia economisita pentru atingerea unor obiective. Altfel spus, o zi sau doua nu vorbesc și îmi propun ca energia astfel economisita sa o folosesc pentru îndeplinirea unui alt tel. Sau imi autoimpun sa renunț la fumat, in cazul in care fumez. Sau sa citesc o carte pe luna. Acestea sunt obiective ușoare, într-un timp limitat, dar exista ființe care au dus la extrem acest tapas, astfel că au renuntat sa foloseasca mana dreapta pentru tot restul vieții (este doar un exemplu). 

4. Svadhyaya sau studiul scripturilor vedice, înțelegerea și cunoașterea lui Dumnezeu, acordarea timpului necesar pentru o introspecție sinceră în autocunoasterea sinelui.

5. Ishvara Pranidhana – abandonarea in fata puterii divine.

Din tot ce am expus mai sus, poate părea o mulțime de termeni exotici  pe care nu-i poți înțelege, da sa ii practici în viața ta. Pe viitor îi vom detalia poate pe fiecare în parte. 

Acum sa iti dau un exemplu: dacă practici posturi fizice se numește asana, dacă practici zilnic, este tapas, dacă in timpul practicii respiri conștient atunci este pranayama, cand iti retragi simțurile de la exterior atunci este dharana.

De ce v-am povestit toate aceste lucruri ? Pentru a va arata ca yoga nu este doar exercițiul fizic, nu este doar o postura în care mă așez și mă gandesc aiurea. Ceea ce vedem este doar o mica, foarte mica parte dintr-o stiinta milenara, dar care poate fi actualizată și traita în zilele noastre în modul nostru particular. 

Namaste.

ASANELE - Limbajul Organismului

"Asana" este cuvântul sanscrit pentru o postură fizică. Exprimat în termeni generali Asana se referă la o anumită poziție care poate fi deținută  într-un mod relaxat și confortabil pentru o perioadă lungă de timp. În secolul II înainte de Hristos, Patanjali a scris principiile practicii yoga în "Yoga Sutras" (aforisme). El a denumit "asana" doar postura meditației, iar posturile fizice le- a numit "Yoga Vyayam". Cu toate acestea, în practică exercițiile dinamice de yoga, au devenit cunoscute de asemenea, sub numele de asanas.

Multe Asane au fost preluate din mișcările naturale și pozițiile animalelor, și au fost denumite după acestea cum ar fi "pisica", "căprioara", "tigrul", "iepurele" etc. Aceste posturi folosesc exemple din natură cu scopul de a te ajuta. Asanele au un efect mult mai amplu asupra corpului și a minții. Animalele utilizează în mod instinctiv aceste mișcări și poziții datorită beneficiilor lor naturale. Aceste efecte sunt atinse prin practicarea asanelor. De exemplu: Marjari (pisica) pentru întinderea corpului și a coloanei vertebrale, Bhujangasana (Cobra) pentru eliberarea agresiunii și a emoțiilor, și Shashankasana (iepurele) pentru relaxare. Statul în cap (Shirshasana) și poziția lotus (Padmasana), sunt considerate ca fiind supreme sau Asane "regale".

Asanele sunt benefice pentru mușchi, articulațiile sistemului cardiovascular, sistemului nervos și ale sistemului limfatic, precum și pentru minte, psihic și Chakre (centre de energie). Ele sunt exerciții psihosomatice, care întăresc și echilibrează întregul sistem nervos și armonizează, stabilizează starea de spirit a practicantului. Efectele acestor exerciții duc la un sentiment de mulțumire, la claritatea minții, relaxare și un sentiment de libertate și liniște interioară.

Sistemul "Yoga în viața cotidiană" este conceput în așa fel încât organismul este pregătit treptat și sistematic. Acesta duce de la exercițiile de pregătire simple, spre Asane mai avansate și dificile. Perioadele de relaxare sunt incluse la începutul și la sfârșitul fiecărei ore de yoga, precum și între exercițiile individuale. Prin dezvoltarea capacității de relaxare, se aprofundează conștientizarea propriului corp. Relaxarea fizică și mentală reprezintă condiții necesare pentru realizarea corectă a tuturor exercițiilor de yoga, numai în acest fel efectele asanelor desfășurându-se complet.

Respirația joacă un rol important în Asane. Prin coordonarea respirației și mișcării, practicarea yoga devine armonioasă, respirația se adâncește de la sine și circulația sângelui în organismului și metabolismul sunt stimulate. Folosirea respirației îmbunătățește foarte mult relaxarea musculară  prin concentrarea pe zonele tensionate ale corpului și prin fiecare expirație relaxarea conștientă a acelor părți.

Mulți oameni au obiceiul de a respira destul de superficial, umplând inadecvat plămânii. Respirația Yoga completă este practicată în "Yoga în viața cotidiană". Respirația corectă este fundamentală pentru funcția metabolică optimă a organismului. Cu practică regulată, respirația yoga completă devine modul obișnuit și natural al respirației. Respirația mai lentă și mai profundă îmbunătățește circulația, funcționarea sistemului nervos și starea fizică a persoanei. De asemenea, dezvoltă o minte mai calmă și limpede.

Diferența dintre Asane si gimnastică

Spre deosebire de exercițiile de gimnastică, Asanele sunt practicate lent, pentru a permite concentrarea mentală și înțelegerea conștientă a mișcării. Numărul de exerciții practicate nu este important, ci mai degrabă calitatea performanței. Înainte, după și între exerciții, ar trebui inclusă o perioadă de relaxare fizică și mentală conștientă.

Obiectivul Asanelor nu este conversia energiei sau a tensiunii comprimate în mișcare, mai degrabă este armonizarea corpului și a minții, prin observarea conștientă a procesului fizic și mental și modul în care este practicată fiecare mișcare sau relaxare. Organismul nu devine obosit sau epuizat prin practicarea Asanelor. Dimpotrivă, se simte odihnit și reîncărcat de energie.

Ideea din spatele posturilor nu este numai pentru a echilibra multiplele funcții ale corpului, dar, în același timp, le permite practicanților să devină mai conștienți de legătura subtilă dintre aspectele fizice și mentale ale ființei lor.

Principii importante pentru practicarea  Asanelor

1. Asanele sunt întotdeauna efectuate în coordonare cu respirația:

1. Mișcările care extind pieptul și cavitatea abdominală, sunt legate întotdeauna de inspirație.
2. Mișcările care comprimă pieptul și cavitatea abdominală, sunt legate întotdeauna de expirație

2. În etapele inițiale ale practicii, Asana se efectuează o dată sau de două ori, fără să fie deținută, astfel încât mișcarea corpului și respirația sunt sincronizate. Astfel este stabilit în mod clar mișcarea în care se inhalează sau se expiră. Acest tip de practici calmează sistemul nervos, stimulează glandele, se mărește capacitatea de respirație și eliberarea stresului fizic și mental. Mintea devine relaxată, calmă și clară.
3.Doar după această practică preliminară ar trebui să se practice o Asană deținută pentru un timp mai lung, cu respirație normală. În timpul practicii, concentrarea este îndreptată spre acea parte a corpului asupra căreia funcționează exercițiul. Respirația este conștient direcționată către această regiune a corpului.
4.După practicarea posturii,se realizează o contra postură sau o postură de egalizare. De exemplu, atunci când o parte a corpului este flexată sau contractată, apoi în următoarea asană este extinsă sau întinsă.

Beneficii pentru sănătate din practicarea regulată a Asanelor
• Creșterea flexibilității coloanei vertebrale
• Articulațiile devin mai mobile
• Mușchii sunt relaxați, tonifiați,irigați și aprovizionați primesc un aflux suplimentar de sânge
• Organele și activitatea glandulară este stimulată și reglementată
• Sistemul limfatic si metabolismul sunt stimulate

Pranayama este controlarea și reglarea conștientă și deliberată a respirației. (Prana înseamnă respirație, ayam mijloace de a controla, de a reglementa). Cu fiecare respirație absorbim nu numai oxigen, ci și Prana. Prana este energia cosmică, puterea Universului care creează, păstrează și modifică. Este elementul de bază al vieții și a conștiinței. Prana este, de asemenea, găsită în produsele alimentare, prin urmare, este foarte important să avem o alimentație sănătoasă și vegetariană.

Îndrumarea conștientă a pranei în organism determină creșterea vitalității, detoxifierea fizică și îmbunătățirea imunității, precum și realizarea păcii interioare, relaxare și claritate mentală.

În mitologie se spune că durata vieții unei persoane este predeterminată de numărul de respirații. Yoginii încearcă să "economisească timp" și să-și prelungească viața prin încetinirea respirației.

Efectele Pranayama

Efecte fizice
• Menținerea sănătății organismului
• Detoxifierea sângelui
• Îmbunătățirea absorbției oxigenului
• Consolidarea plămânilor și a inimii
• Reglarea tensiunii arteriale
• Reglementarea sistemului nervos
• Sprijinirea procesului de vindecare și a terapiilor de vindecare
• Creșterea rezistenței la infecții

Efecte mentale
• Eliminarea stresului, nervozității si depresiei
• Liniștirea gândurilor și emoțiilor
• Echilibrul interior
• Eliberarea blocajelor energetice.

Efecte spirituale
• Adâncirea meditației
• Trezirea și purificarea chakrelor (centre de energie)
• Extinderea conștiinței.

Respirația completă yoga - Sursa Vieții

Despre Respirație

În scopul de a trăi și de a menține corpul sănătos, avem nevoie nu numai de hrană și apă, dar, de asemenea, aer pentru a respira. Aerul pe care îl respirăm este chiar mai important decât mâncarea și băutura. Fără alimente putem supraviețui câteva săptămâni. Fără apă putem supraviețui câteva zile. Cu toate acestea, fără respirație putem supraviețui doar câteva minute. Viața noastră începe și se termină cu o respirație.

Într-o singură respirație, pot fi distinse trei faze:
1.Inspirația

2.Expirația
3.Pauza de respirație

O fază curge în cealaltă. Expirația ar trebui să fie aproximativ de două ori mai lungă în timp, față de durata inspirației. Pauza de respirație apare în mod natural, la sfârșitul fazei de expirație și durează până când are loc impulsul de a inspira de la sine. Inspirația formează partea activă a respirației. Cu ea se produce contracția mușchilor respiratorii. Expirația este partea pasivă a respirației, faza de relaxare.

Respirația liniștită, regulată și profundă este decisivă pentru sănătatea noastră. Ea are un efect calmant asupra armonizării corpului și a minții. Pe de altă parte, respirația, care este prea rapidă și superficială are o influență negativă asupra noastră, și poate intensifică nervozitatea, stresul, tensiunea si durerea.

O greșeală frecventă pe care o facem în respirație este că tragem abdomenul când se extinde pieptul, în loc să relaxăm abdomenul. Extracția abdomenului afectează considerabil respirația profundă. Adesea, îmbrăcămintea restrictivă inhibă această mișcare naturală.

Prin urmare, toate exercițiile în yoga, inclusiv exercițiile de respirație, ar trebui să fie practicate încet și fără tensiuni inutile - fără ambiție sau competiție. Respirația trebuie să fie tăcută și prin nas ( deoarece aerul este filtrat, umezit și încălzit în nas). Prin practicarea periodică, încercăm treptat și lent să prelungim respirația. Numai prin respirația corectă se poate atinge efectul maxim al exercițiilor Yoga.

Este foarte important ca toate exercițiile acestea să fie practicate într-o stare de relaxare din punct de vedere fizic și mental. O stare de relaxare fizică este esențială, deoarece numai atunci mușchii se pot întinde în asana respectivă, fără a crea tensiune. O stare mentală relaxată este necesară, pentru ca Asana să poată fi practicată cu concentrare deplină pe respirație și într-o stare de relaxare fizică. Expirația conștientă ne poate ajuta considerabil în relaxarea mușchilor, deoarece relaxarea mușchilor este conectată de expirație.

Yoga ne arată modul în care corpul și mintea pot fi influențate de diferite tehnici de respirație. Din păcate modul normal în care respirăm a devenit incorect și a deviat de la calea naturală și corectă a respirației. Prin practicarea respirației complete yoga, se restabilește respirația sănătoasă.

Respirația completă yoga

Pe parcursul procesului de învățare a respirației complete yoga, se disting trei tipuri de respirație:
1.Respiratia abdominală sau diafragmatică

Cu o inspirație, diafragma se mișcă în jos și se comprimă organele abdominale, astfel încât peretele abdominal se extinde spre exterior. Cu expirație diafragma se deplasează din nou în sus și peretele abdominal se aplatizează. Spre deosebire de inspirație, expirația este un proces pasiv.

Respirația abdominală formează baza respirației, deoarece permite utilizarea completă a capacității pulmonare, încetinește respirația într-un mod natural și duce la relaxare.

2. Respirația toracică

Cu o inspirație, nervurile sunt ridicate, astfel încât pieptul se extinde. Cu o expirație, nervurile revin la poziția lor inițială. Aerul curge în lobii mijlocii a plămânilor. Plămânii nu sunt umpluți la fel de mult ca și în respirația abdominală iar respirația este mai rapidă și superficială.

În situații de stres respirația noastră devine în mod automat o respirație toracică din cauza nervozității sau tensiunii. Utilizarea inconștientă a acestei forme mai rapide a respirației creează o stare de tensiune sporită. Pentru a rupe acest ciclu nefavorabil, respirația abdominală lentă și profundă este de mare ajutor.

3.Respirația Claviculară

Cu acest tip de respirație aerul curge în partea de sus a plămânilor. Cu o inspirație, partea superioară a pieptului și claviculele sunt ridicate și cu o expirație, ele scad din nou. Respirația este foarte superficială și rapidă.

Acest tip de respirație apare în situații de stres extrem și panică, sau în cazul în care există o mare dificultate în respirație.

Într-o respirație sănătoasă și naturală, apar toate cele trei variante. Toate aceste trei tipuri de respirație se unesc într-un val de curgere, care pornește din partea de jos a plămânilor  spre partea de sus a plămânilor  cu inspirație, iar din partea de sus până jos cu expirație. Cu inspirație, prin expansiunea abdomenului este extins și pieptul. Cu expirație pieptul și abdomenul revin la poziția lor inițială. Atunci când se practică acest tip de respirație și se utilizează capacitatea pulmonară completă, în mod natural și fără nici o forță, este vorba de respirația yoga completă.

"Yoga în viața cotidiană - Sistemul" are o structură de opt niveluri perfecte, care ar trebui să fie urmate în mod sistematic, nivel după nivel.

Pratyahara derivă din două cuvinte sanscrite: Prati și Ahara. Prati înseamnă „a îndepărta” sau „a retrage”, iar Ahara înseamnă „hrană”, sau orice primit din exterior. Așadar, Pratyahara înseamnă, literal, „retragerea de la tot ce ne hrănește simțurile”. Aici ne referim la cele cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, gustul și pipăitul, care sunt influențate permanent de lumea exterioară.

Cu alte cuvinte încerci să îți blochezi gândirea și să o controlezi, dezactivezi tot îți leagă mintea de mediul înconjurător, îți închizi ochii, nu mai auzi ce se petrece în jurul tău, nu mai simți mirosuri, nu mai simți dacă este rece sau cald. Prin Pratyahara învațăm cum să controlăm „tentaculele” conștiinței, care sunt cunoscute sub numele de indriyas, în sanscrită.

Pratyahara devine posibilă numai după Pranayama, după atingerea ritmului interior, iar cele două, împreună, dau naștere lui Dharana, adică puterii de concentrare. Acest proces este retrăit și în cursul activităților de zi cu zi, când „ne scufundăm”, ne „adâncim” într-o activitate anume.

Să recapitulăm: Pranayama este puntea care face legătura între lumea exterioară și cea interioară, poarta este Pratyahara, care creează posibilitatea apariției lui Dharana, puterea de concentrare.

Devii acum capabil să îți focalizezi mintea asupra unui singur lucru. Începi prin a-i da trupului o direcție, ai continuat apoi cu energia vieții, iar acum îți direcționezi însăși conștiința. Nu îi mai permiți acesteia să se miște haotic, oriunde dorește. Mintea trebuie focalizată și ea asupra țelului, care este concentrarea, prin care mintea este fixată asupra unui singur punct.

Când mintea este fixată asupra unui singur punct, gândurile dispar. Ele nu pot apărea decât atunci când mintea oscilează de colo colo, când nu stă o clipă locului.

Țelul nostru este autocunoașterea și toate aceste etape ne creează drumul spre centrul ființei noastre.

Iată care sunt cele 8 ramuri menţionate de Patanjali

1. Yama: Moralitatea

Această ramură descrie ce atitudine, precum și ce comportament trebuie să aibă practicantul faţă de oameni în comunitate/societate. Este vorba, bineînțeles, despre comportamentul corect pe care practicantul trebuie să îl adopte în viaţă. 

Ahimsa: nonviolenţa comportamentală, dar și a gândurilor 
Satya: onestitate și adevăr în gânduri, vorbe și fapte
Asteya: furtul, însușirea lucrurilor care nu ne aparțin, dar și mâncatul în exces ori agonisirea banilor din lăcomie sunt modalități prin care se încalcă principiul asteya
Brahmacharya: moralitatea sexuală - suprimarea dorințelor sexuale, nu înfrânarea acestora
Aparigraha: înăbușirea poftelor de orice natură, opusul lăcomiei 

2. Niyama: Autodisciplină

Cea de-a doua ramură face referire la atitudinea pe care yoghinul trebuie să o aibă  faţă de el însuşi.

Saucha: puritatea interioară și exterioară, în gânduri și în fapte, a corpului și a minții
Samtosa: mulţumirea cu ce ai, nu satisfacția, ci capacitatea de a te bucura lucruri așa cum sunt
Tapas: austerităţile spirituale precum postul negru, penitențele de natură fizică sau psihică. Tapas cresc anduranța yoghinului și îl ajută să își mențină echilibrul mental în orice situație
Svadhyaya: introspecţia, starea de conștientizare permanentă
Isvara pranidhana: acceptarea Divinității și dedicarea întregii existențe acesteia

3. Asanele: Posturile fizice adoptate

Cea de-a treia ramură a practicii yoga o constituie asanele, adică posturile fizice adoptate. Pentru adepţii yoga, trupul este templul spiritului, aşa că are un rol important în dezvoltarea spirituală, fiind o proiecţie a acestuia. Prin asane reuşim să ne disciplinăm, dar şi să ne concentrăm şi să mărim gradul de conştientizare, paşi esenţiali în procesul de meditaţie.

4. Pranayama: Respiraţie

Prin controlarea respiraţiei se pot controla energiile, fluctuațiile minții. Tehnicile de respiraţie te ajută să sincronizezi gândurile cu emoţiile, adică mintea cu spiritul. Potrivit tratatului Yoga Sutra, pranayama este cea mai eficientă metodă de purificare, fiind folosită atât ca atare, ca tehnică de sine stătătoare, cât şi combinată cu asanele.

5. Pratyahara: Retragerea simţurilor

Provenind din sanscrită, pratyahara se traduce prin retragere şi presupune interiorizarea atentiei conştiinţei prin retragerea atentiei de la  cele 5 simţuri (văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil). Detaşându-ne în mod controlat de tot ce ţine de lumea exterioară, vom reuşi să ne concentrăm asupra ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Pratyahara nu permite simţurilor fizice  să ne controleze. Pratyahara va crea contextul perfect pentru dharana, adică pentru concentrarea mentală neclintită. Dacă asanele ne temperează corpul, pranayama ne ajută să controlăm energiile, fluctuaţiile minţii, prin pratyahara suspendăm atenția.

6. Dharana: Concentrarea intermitenta

Pratyahara va crea contextul perfect pentru dharana, adică pentru concentrarea mentală intermitenta. Dacă asanele ne temperează corpul, pranayama ne ajută să controlăm energiile, iar prin pratyahara blocăm simţurile, dharana ne ajută să ne concentrăm asupra unui singur lucru, fără a fi distraşi de vreun gând sau factor din exterior.

7. Dhyana: Concentrarea permanenta

Dhyana sau contemplarea (meditatia), cea de-a şaptea ramură a practicii yoga, reprezintă concentrarea permanenta. Chiar dacă dhyana pare similară cu dharana, există o linie fină care le desparte pe cele două. În timp ce dharana presupune concentrarea asupra unui singur lucru, fără a fi distraşi, dhyana presupune meditaţia profundă, cu intenţia de a afla adevărul. Această ramură ne ajută să experimentăm un val de conştiinţă divină.

8. Samadhi: Descoperirea divinităţii

În traducere, samadhi înseamnă "a aduce împreună". Aceasta este stadiul final în yoga şi presupune comuniunea cu divinitatea. În această etapă, simţurile sunt complet adormite, în timp ce mintea este mai alertă ca niciodată. Patanjali descrie acest ultim stadiu ca fiind cel care ne duce într-o stare de extaz, conectându-ne cu întreg Universul.

Aceste 8 ramuri ale practicii yoga trebuie aprofundate treptat, în ordinea în care sunt prezentate. Asanele şi prayanama ne pregătesc pentru dharana, iar aceasta din urmă aduce cu sine dhyana şi, în timp, samadhi.