28 aprilie, 2018

POEZIE - REMINISCENTE CONTOPITE


Azi tot sufletul mi-e un cuib străin.

Știai că de pe cerul gurii tale

cad stele brune?

Știai că ochii tai zămbesc pănă-mi

transpiră retina?

Știai că-mi plac papucii tăi de casă cu

elefanți roz?

Știai că-n orice relație e nevoie

de două anotimpuri pentru a fi echinocțiu?

Știai că berzele se colorează

numai în nopțile cu luna plină?

Noi doi, două căntece albastre,

reminiscențe contopite

a unui rîu demiurg.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu