Pornesc timid in cursa vietii mele,
Incet ma uit spre stanga, vad un semn,E paradoxul vietii mele,
Cand sunt adult, eu vreau sa fiu copil.
Mister total, imi prevesteste clipa,
E un destin, doar cu inceput,Finalul mi-l aleg, sa nu supar iubita,
Care m-asteapta in casa, la timpul potrivit.
Am teama in suflet, nimeni nu m-ajuta,
Sa trec mai demn, prin viata asta de nimic,Care te-ndeamna, la risc si la migala,
De-a pururi, vad tot ce ne-nconjoara in gand.
Si la sfarsit ma aplauda toti sfintii,
Ca am omis, sa cred intr-un destin,Care ma duce in lumea de odinioara,
Trecut, prezent si viitor ma-nchin.
Simple cuvinte, cu mesaj, te duc intr-o lume paralela, pe care ni-o inchipuim uneori si visam, sa nu fim ispititi sa ne dorim sa trecem prin ea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu