Motto propriu, insusit si asumat: daca tot poporul ar avea un talent, cine s-ar mai uita la tv?
In fiecare nou sezon, imi zic ca nu mai are ce sa ma emotioneze....si totusi, mereu se intimpla acelasi lucru, sunt surprins in mod placut de persoane, care in aparenta nu dau senzatia de a avea un talent anume.Ieri m-a impresionat fata cu nanism si baiatul cu tatal care era in Afganistan, ei nu au cantat extraordinar, dar emotia lasata a fost una pe masura.Si tipul cu iluzionismul cu Cd,a fost foarte bun.
Mereu ma intreb daca am un talent cu care as putea participa si imi dau seama, ca nu excelez pe partea care se cauta aici.Niciodata in viata mea nu ar participa cu un numar, de care eu nu as fi sigur intr-un procentaj mare de reusita, fiindca in definitiv am alte lucruri mai bune de facut decat sa imi pierd timpul si sa fiu ridicol.
Cei care participa si impresioneaza, au norocul sa exceleze pe domeniul de divertisment, orice ar insemna asta si acest lucru le fac niste persoane speciale.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
EXPERIMENTUL - DEPERSONALIZAREA EGOULUI
Încearcă, pentru o zi, să nu mai spui „eu”, ci să privești omul care ești ca pe un personaj pe care îl observi din afară. Privește-i gândur...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu