Motto propriu, insusit si asumat: creatia un punct de plecare din subconstient!
La casa ce am visat,
Am stat demult si am asteptat,
O mandra sa imi apara,
Intr-o minunata seara.
Si era una intre surori,
Sortita sa ma ceara,
In noul prag de sarbatori,
Ce vin in asta seara.
Cu tocuri mici, firav pasea,
Se strecura in casa,
Cu mana, incet ma apasa,
Sa numai fug de acasa.
Trecura un an, trecura doi,
Niciun copil prin casa,
Mirat incerc si la vecini,
Norocul sa ma gaseasca.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
06 noiembrie, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
EXPERIMENTUL - DEPERSONALIZAREA EGOULUI
Încearcă, pentru o zi, să nu mai spui „eu”, ci să privești omul care ești ca pe un personaj pe care îl observi din afară. Privește-i gândur...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu