Motto propriu, insusit si asumat: inaintez in largul orizontului pana la cel mai indepartat punct si ma intorc in acelasi punct!
Cum ar fi sa traiesti o viata fara emotii.Sa ai doar emotii de ceara, emotii nedefinite, ceva care nu poti exprima in cuvinte.
Azi expun o fotografie care nu reflecta realitatea de zi cu zi:
Indiferent ca e o fotografie retusata in photoshop sau alt program care ne intereseaza mai putin, nu regasim acea emotie care o intilnesti in realitate, atunci cand clisee de imagini se suprapun peste perceptia ta dintai.
Uneori suntem curajosi si inaintam in necunoscut, ca si cum acea zi, ar fi ultima noastra sansa la descoperirea unui nou inceput, pentru noi toti, indiferent ca misterul descoperit e un curcubeu sau alta viata, emotia e una singulara si de cautat neincetat.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
09 decembrie, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
POEZIE LABIRINTUL - VARIANTA CONTEMPORANA Cetavich & AI
Ne naștem cu o ușă în față. Nimeni nu ne spune că nu duce nicăieri. O împingem, intrăm, și începem să căutăm ceva. Unii caută bani, alții i...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu