Mai nou ne traim visele intr-o dualitate recurenta.
Visele mici au emotii mici, pentru visele mari, platesti un pret mare la sfarsit.
Si atunci ce alegem? Sa ne bucuram doar de vise mici, practic traim intr-o stare neutra in care nu riscam, nu castigam, iar pierderea este sub control.
Nu visezi, nu simti ca traiesti.
Nu visezi, nu ai sperante, esti ca si mort.
Si atunci ce facem?
Nu suntem tibetani sa traim intr-o armonie a spiritului, suntem europeni, suntem ignoranti si traim clipa printr-un vis despre iubire, despre infinitul abstract al sublimului.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
MANIFEST PENTRU O VIATA ASA CUM IMI DORESC
Miracolele apar in viata mea, usor, natural si la momentul perfect. Sunt deschis sa primesc surprize divine care sa imi transforme realitat...
-
Motto propriu, insusit si asumat : toti suntem creativi, dar in forme diferite. Cele cinci niveluri ale creativitatii sunt: 1) creativita...
-
Motto propriu, insusit si asumat: pictura reflecta in oglinda forma nefinisata a sufletului pictorului. Am analizat, interpretat, aprec...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu