Motto propriu, insusit si asumat: intr-un context de boom economic sunt nationalist, iar in criza sunt patriot!
Dulce Romanie,
De tine mi-e dor,
Te simt o speranta,
Un copil din flori.
Multi straini asteapta,
Daruri de la tine,
Mai incerc odata,
Sa raman cu tine.
Simt ca am o sansa,
Nu vreau sa o scap,
Multi romani tot pleaca,
Inspre alt regat.
Nimanui nu-i pasa,
Ca am sclavi in curte,
Sunt copiii nostri,
Din multe adoptii.
Imi este rusine,
Sa tot recunosc,
Tot ce imi iese in cale,
Ii vad cu alti ochi.
Trista Romanie,
Tu cine mai esti,
Toti copiii nostri,
Sunt doar mici povesti.
Peste 100 de ani, s-ar putea ca Romania sa numai existe, sa fie absorbita de alte popoare care cred in tara lor si noi sa fim doar niste minoritati nationale, care isi cauta identitatea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-... -
Motto propriu, insusit si asumat : toti suntem creativi, dar in forme diferite. Cele cinci niveluri ale creativitatii sunt: 1) creativita...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu