CITAT DIN MEDIUL RURAL

Motto propriu, insusit si asumat: dragostea si tineretea sunt copiii primaverii!

Ieri am fost la rude la tara si am fost surprins de un citat, pe care il regasim in motto-ul de mai sus.In trecut cu zeci de ani in urma, femeile de la tara, coseau pe o tesatura alba, un desen, un portret si un citat.Rar mi se mai intimpla sa fiu uimit de ceva, dar ieri se pare ca s-a intimplat.Ma bucur ca o parte din copilaria mea, s-a petrecut la tara, acolo unde amintiri placute s-au derulat oarecum conform cu simplitatea si originalitatea locurilor desprinse din cartile lui Ion Creanga.
Mediul rural, este o oaza de verdeata intr-un mediu uitat de timp, in care locuitorii ei, si-au pastrat identitatea si obiceiurile, in ciuda vremurilor care tind sa lase totul in urma.
Aveam o vorba si anume, imi plac femeile care se comporta ca acum 100 de ani.Probabil generatia mamei mele a fost ultima, fiindca instinctul de supravetuire la un trai decent, le face sa fie putin cameleonice si indiferente fata de naturaletea care le-ar face sa straluceasca oriunde s-ar afla.
Incerc sa nu judec pe nimeni, fiindca in definitiv, se pare ca timpul a trecut si peste mine, in acelasi mod incorect!