Motto propriul, insusit si asumat: inspiratia este o emotie proprie, lansata de o stare de spirit punctuala!
In fiecare zi ma simt altfel,
Dar nu sunt un prefacut,
Doar umplu un gol din mine,
Care ma incearca pe moment.
Oricine ce doreste sa spuna,
Eu continui sa compun,
Cuvinte pline de intelesuri,
Codate pentru un nou convoi.
Si tot completez trecutul,
Sa simt prezentul mai vioi,
In gand incerc iar viitorul,
Sa ma aduca inapoi.
Anii tot trec laolalta,
Parul carunt e tot mai cert,
Incerc sa inchid iar cercul,
Sa ma salvez pe veci.
Consider ca nu e nimic de comentat, poate dar de visat, intr-un multivers care ne separa de milenii!
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
29 mai, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
POEZIE LABIRINTUL - VARIANTA CONTEMPORANA Cetavich & AI
Ne naștem cu o ușă în față. Nimeni nu ne spune că nu duce nicăieri. O împingem, intrăm, și începem să căutăm ceva. Unii caută bani, alții i...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu