Motto propriu, insusit si asumat: un tablou este un poem fara cuvinte!
Un cod plastic asumat si perceput de vizionar intr-un cadru restrans, departe de mediul tumultos al unei zile, poate aparea ca ceva de neinteles la prima vedere, dar intr-un final poate aparea o idee de urmat!
Un tablou este un poem fara cuvinte...poate pentru un public educat, cultivat si obiectiv, mai putin pentru restul lumii.Tablou versus poem, este un contrast intre codul verbal si codul plastic, amandoua transmitand o idee de plecare, pentru o speranta viitoare.
Viata poate fi pe marginea unui pod, pe oricare din trei carari, pe un nor, pe Luna, oriunde suntem tentati sa fim rezervati, sa ne exprimam un posibil neadevar.
Constiinta noastra ne face sa cautam mereu imposibilul, ca si cum viata noastra ar depinde de acest lucru.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
18 ianuarie, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
EXPERIMENTUL - DEPERSONALIZAREA EGOULUI
Încearcă, pentru o zi, să nu mai spui „eu”, ci să privești omul care ești ca pe un personaj pe care îl observi din afară. Privește-i gândur...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu