Sunt incolor, insipid si poate incolor,intr-un mediu suspicios de lipicios, avid de contraste, de ambiguitati, incertitudini, dominat de probabilitati si statistici, intr-un eter depersonalizat de simturi, de culori, ma arunc in vartejul unui domino, ce pare iluzia unui univers alcatuit din fulgi de portelan cu asperitati de identitate, de fundatii stabile si monocrome.
Fulgul de portelan, este o parte a unui puzzle, care in final te duce cu gandul la neimplinire, la lipsa reperelor cu care ne identificam inca de la nastere.
Ne nastem anonimi, ca in final sa fixam un reper in constiinta colectiva, o amprenta de energie care ne asigura nemurirea intr-o dimensiune finita a propriilor noastre vise si sperante.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-... -
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu