Cine sunt eu?
E o intrebare de la care misticii au pornit in cautarea iluminarii.
Eu nu sunt corpul, nu sunt mintea, nu sunt memoria amprentata de familie, de societate, de religie, de karma, nu sunt asocierile, impresiile si emotiile derulate in acest rastimp.Dar cine sunt eu?
Nu e usor de raspuns, de gasit un raspuns care sa ma satisfaca si sa simt ca nu ma mint.
Sa presupunem ca printr-o conjuctura ajung pe o insula, fara animale, pasari, o insula pustie, fara posibilitatea de a procura hrana.Cine cred eu ca as fi, pe acea insula.
Cred ca procesul de raspuns, ar veni mult mai repede, fiindca practic te separi de o lume in care egoul tau are o identitate dorita si te dizolvi intr-o realitate, in care nu stii cine esti cu adevarat, care e scopul tau in viata si care este motivul pentru care o sa incerci cu toate puterile sa supravetuiesti intr-un mediu ostil, fara mancare si apa.Probabil ca in maxim 10 zile mori si in acest timp reflectezi in interiorul tau, iar exteriorul tau nu te poate ajuta, decat daca este o holograma guvernata din exterior.
Cine sunt eu? Eu sunt Cetavich.
Cine e Cetavich, banuiesc ca e sufletul, copilul interior, spiritul care ne ghideaza intr-o lume efemera, care ofera perspectiva trairii unei iluzii cat mai aproape de realitate.
S-a dizolvat Cetavich in timp si spatiu.Momentan nu.Atunci cand venim pe Pamant, avem nivele diferite de intelegere si exprimare a vietii, asa ca ne purificam intr-o lume care ne mantuieste de un infinit de ori!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu