Experiment: Paradoxul libertății

 „Într-un ocean de opțiuni, am libertatea propriei alegeri.”

Alegem ce vrem, când vrem și credem că libertatea stă tocmai în numărul infinit de posibilități pe care le avem în față.
Dar orice alegere repetată suficient de mult se transformă într-o rutină, iar rutina, oricât de bine aleasă ar fi, începe să ne plictisească.
Schimbăm locul, oamenii, serviciul, relațiile, pasiunile și chiar visurile, doar pentru a descoperi că, după un timp, noua alegere devine vechea rutină.
Astfel, alergăm dintr-o alegere în alta convinși că fugim de monotonie, fără să observăm că repetăm același experiment în fiecare etapă a vieții.
Poate că paradoxul nu este că nu suntem liberi să alegem, ci că suntem atât de liberi încât ajungem să alegem mereu același lucru: o nouă formă de rutină.
Iar adevărata întrebare nu mai este „Ce aleg?”, ci „Pot să rămân viu în ceea ce am ales, fără să am nevoie mereu de o altă alegere?”