La un moment dat din viata, acumulam experienta, informatii, evenimente se succed ametitor in perioada de viata pe care o parcurgem.Si dintr-o data consideram ca stim totul, nimic nu ne mai impresioneaza, nu ne mai fascineaza, drumul ales de noi in viata e cel corect si cei din jurul nostru ar trebui sa invete din modelul pe care il reprezentam noi cu mandrie.
Si incepem sa dam sfaturi in dreapta si in stanga, pana nu ne mai oprim, dar in acelasi timp, nu ne place sa primim sfaturi, deoarece consideram ca numai avem nevoie, doar altii au nevoie, noi nu....
Nu am citit niciodata codul bunelor maniere si nici nu am sa o fac vreodata, fiindca cele mai multe lucruri in viata tin de bunul simt, de cei sapte ani de acasa.Eu consider, ca trebuie sa dai sfaturi atat timp, cat acea persoana iti cere acel lucru, in alte conditii, acele sfaturi nu reprezinta decat o imixtiune indecenta, care nu ne face decat sa cadem intr-o extrema care nu ne pune intr-o lumina favorabila, din orice punct de vedere as privi acest lucru.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-... -
Motto propriu, insusit si asumat : toti suntem creativi, dar in forme diferite. Cele cinci niveluri ale creativitatii sunt: 1) creativita...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu