Motto propriu, insusit si asumat: munca fara distractie, este ca sofatul cu restrictie de viteza!
Daca ma uit la viata mea din ultimul timp, sunt foarte dezamagit.Mi-am imaginat un vis frumos, am facut planuri, am inceput sa muncesc pentru asta si a fost suficient sa apara altceva prioritar, ca sa se duca tot visul meu in van.M-am lamurit deja, din articolul precedent ca nu putem detine controlul evenimentelor si ca e bine sa improvizam, dar chiar si asa este putin frustant sa visezi frumos si apoi sa constati, ca visul trebuie sa mai astepte.
Sunt o persoana foarte realista, chiar daca suna mai putin frumos, banii ne conduc si pun stapanire pe destinul nostru.Ca sa ii facem intr-un timp scurt, trebuie sa fim foarte norocosi sau trebuie sa prindem un anumit context favorabil care sa ne conduca in final spre ce dorim.
Ce facem in aceste conditii?Este o intrebare la care trebuie sa meditam si sa actionam in consecinta cu simt de raspundere.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
POEZIE LABIRINTUL - VARIANTA CONTEMPORANA Cetavich & AI
Ne naștem cu o ușă în față. Nimeni nu ne spune că nu duce nicăieri. O împingem, intrăm, și începem să căutăm ceva. Unii caută bani, alții i...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu