Motto propriu, insusit si asumat: 10% inspiratie dintr-o poezie ruseasca!
Sufletul meu nu are odihna,
Toata ziua astept pe cineva,
Dar nu am noroc, ziua e lunga,
Si toate din cauza altcuiva.
Cu mine nu este nimeni,
Sa ma ajute neincetat,
Sa caut marea iubire,
Intr-un desert zvantat.
Am sufletul hoinar,
E doar o mica scuza,
Sa ma opresc din drum,
Doar pentru odihna.
Si vine o vreme,
Cand te intilnesc,
Ale tale bucle fine,
Simt ca ma intineresc.
„Stiu ca nu stiu, dar nici tu nu stii si amandoi calatorim prin viata prin acelasi viitor iluzoriu!''
25 octombrie, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
POEZIE LABIRINTUL - VARIANTA CONTEMPORANA Cetavich & AI
Ne naștem cu o ușă în față. Nimeni nu ne spune că nu duce nicăieri. O împingem, intrăm, și începem să căutăm ceva. Unii caută bani, alții i...
-
Ma uitam peste picturile lui Stefan Luchian si mi-a atras privirea o pictura referitoare la rascoala din 1907. Suferința cauzată de boală s-...
-
Motto propriu, insusit si asumat: cand problema e de soft si nu de hard si exista si altii cu aceeasi problema, 90% din problema e rezolvata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu