Totul curge…
exact cum trebuie…
la momentul potrivit…
De ce să forțez valul
când el știe calea spre mare?
De ce să încerc să schimb lumina
când ea pictează singură zorii?
Fiecare respirație
se întinde perfect în clipă…
fiecare gând
atinge nota exactă…
Eu sunt aici…
martorul liniei care nu se rupe…
privind cum totul
se așază de la sine…
Nu există grabă…
nu există frică…
Există doar fluxul…
și eu plutind în el…
Totul este exact cum trebuie să fie…
iar eu sunt exact unde trebuie…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu